Drenaj


Captarea apei din surse subterane

1.1. Conditii generale asupra surselor de apa subterana

Prin ape subterane se intelege, straturile intinse de apa, care circula in porii si fisurile rocilor, in interiorul scoartei terestre. In anumite conditii Hidrogeologice, apele subterane pot iesi la suprafata terenului sub forma de izovoare.

Apa subterana provine fie din infiltratia directa a precipitatiilor atmosferice, fie din infiltrarea apei de suprafata prin malurile permeabile ale raurilor si lacurilor; aceasta poarta denumirea de apa vadoasa. O mica parte din apa subterana provine din condensarea vaporilor de apa, in pori rocilor subterane; aceasta poarta denumirea de apa juvenila.

O parte din apa care se afla in interiorul scoartei terestre circula in porii si fisurile rocilor, iar o alta parte este retinuta prin fortele de atractie moleculara, la suprafata ganulelor care constituie stratul acvifer.

Prin lucrarile de captare se poate prinde numai apa subterana care circula liber.

1.2. Captartari orizonatale (cu drenuri si galerii)

Captarile orizontale sunt ansambluri de constructii si instalatii, care cuprind elementele de captare si colectare a apei (drenuri si galerii) si camera colectoare.

Schema unei captari orizontale intergeptoare: sectiune longitudinala, plan

1 – dren cu galerie de captare; 2 – camine de vizitare; 3- camera colectoare; 4 – conducta de aductiune

1.3.Clasificarea captarilor orizontale

Drenurile si galeriile sunt constructii pentru captarea apelor subterane, a caror dimensiune principala este pe orizontala. Drenurile si galeriile de captare pot fi interceptoare, daca directia lor reprezinta un front perpendicular sau oblic fata de directia curentului subteran, sau radiale daca drenurile in numar mai mare, converg catre camera colectoare a captarii.

Drenurile reprezinta captari nevizitabile, iar galeriile, captari vizitabile.

Captarile orizontale interceptoare prin drenuri si galerii se aplica in cazul stratelor acvifere freatice de grosime mica (sub 2…5 m) care se afla la o adancime relativ mica sub nivelul terenului (sub 8…10m); captarile cu drenuri radiale se aplica la stratele acvifere de capacitate mare, avand grosimi ale stratului de apa pana la 30…40 m.

Spre deosebire de puturi, care au numai rolul de captare, drenurile si galeriile au rolul de a prinde apa, cat si acela de a o conduce catre camera colectoare.

In figura este reprezentata schema unei captari orizontale, cu drenuri interceptoare. Pentru controlul drenului sunt prvazute camine de vizitare la anumite distante. In mijlocul captari se afla camera colectoare. Drenurile si galeriile interceptoare se construiesc cu panta catre camera colectoare. Captarile cu drenuri se folosesc pentru debite mici si mijlocii (pana la 300…400 l/s), iar galeriile pentru debite mari sau in cazul in care calitatea apei subterane impune o intretinere permanenta a captarii (de ex. Cand se capteaza o apa care contine compusi de fier sau de mangan).

Mai jos sunt prezentate ceva poze, facute la un imobil P+1E+M unde s-au efectuat lucrari de drenare a apei.

Această prezentare necesită JavaScript.


In prima etapa s-a efectuat santurile si doua canale, drenarea s-a facut atat pe langa casa cat si la subsol.

In a doua faza s-a asigurat  ca hidroizolatia casei este in stare buna, dupa care s-a trecut la asternerea unui strat de sort de circa 30-40 cm grosime (ciur 25-63 mm).

A treia faza a constat in invelirea conductei de drenaj(Ø 110) intr-un material special, dupa care aceasta s-a asezat in sant.

S-au facut legaturile la primul canal; de mentionat ca teava de drenaj exterioara a fost situata mai jos, decat cea de la subsol. Racordul celor doua conducte s-a facut la primul canal  tot pe diferenta de inaltime. S-a luat aceasta diferenta, ca masura de precautie, pentru cazul in care reteaua de canalizare nu ar putea face fata unor debite mari pentru un timp scurt (ploi).

A patra faza consta in asezarea stratului urmator de sort, acesta se aseaza atat pe langa conducta, cat si deasupra ei, cu aceeasi grosime de 30-40 cm. Dupa care se astupa santul cu pamant.

In cazul de fata s-au facut doua canale, nu sunt necesare doua decat daca se efectueaza o schimbare de directie.

Ultima etapa consta in racordarea canalului la reteaua de scurgere a orasului.


, , ,

  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: